Publications
Assessments
COPIII SEPARATI IN EUROPA
CHESTIONAR PENTRU O EVALUARE NATIONALA - ROMANIA
PERIOADA DE EVALUARE: IUNIE-DECEMBRIE 2000
RESPONDENT:
SALVATI COPIII
- Gabriela Alexandrescu
- Georgiana Fusu
INSTITUTIA AVOCATUL POPORULUI
- Mircea Moldovan
- Carmen Trocan
COORDONATOR:
Mircea Moldovan
AGENTII SI PERSOANE CONTACTATE:
Studiul a fost realizat cu concursul unui grup de lucru format din reprezentanti ai urmatoarelor institutii:
Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati prin d-na Liliana Ionescu si d-l Mihai Delcea;
Oficiul National pentru Refugiati prin d-l Gen. Vasile Dragoi si d-l Robert Neagoe;
Consiliul National Roman pentru Refugiati prin d-ra Cristina Bunea;
ARCA – Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti prin d-ra Georgeta Iorga;
Organizatia "Salvati Copiii" prin d-ra Gabriela Drobu;
Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei sectorului 4, Bucuresti, prin d-l Sorin Bogaldea;
D-ra Gabriela Nicolae, judecator, Judecatoria sectorului 4, Bucureşti.
DOCUMENTE FOLOSITE SAU MENTIONATE:
Constitutia Romaniei din 1991;
Conventia ONU privind Drepturile Copilului din 1989, ratificata prin Legea 18/1990;
Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor;
Codul Familiei;
Codul Penal al Romaniei;
Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice;
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania;
Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei;
Legea nr. 25/1969 privind regimul strainilor;
Legea nr. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate;
Legea Invatamantului nr. 84/1995;
Legea nr. 61/1993 privind alocatiile de stat pentru copii;
Hotararea Guvernului Romaniei nr.217/1998 cu privire la conditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 26/1997 privind minorul in dificultate;
Hotărarea Guvernului României nr. 205/1997 cu privire la organizarea activitatii autoritatilor administratiei publice locale in domeniul protectiei drepturilor copilului;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr 25/1997 privind adoptia;
Legea nr. 21/1991 privind cetatenia;
Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate;
Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila.
Manualul UNHCR.
PROGRAMUL COPII SEPARATI IN EUROPA
DEFINITIE (GBP: A 2.1)
a) Dati detalii ale definitiei folosite in tara dv. Institutii diferite pot da definitii diferite. Dati detalii.
Legea romana nu da o definitie expresa. Ordonanta nr. 102/2000 consacra termenul de “minor neinsoţit”; prin interpretare este asimilat termenului de "copil separat”.
Conform Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice, este considerata minora orice persoana care nu a implinit incă varsta de 18 ani.
In practica, atat autoritatile romane - Oficiul National pentru Refugiati - cat si Consiliul National Roman pentru Refugiati folosesc definitia conform careia este considerat “minor neinsotit” "orice persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si se afla pe teritoriul Romaniei fara parinti, rude sau reprezentanti legali”.
Definitia folosita de catre Organizatia “Salvati Copiii” este cea prevazuta de catre GBP.
Pe cuprinsul chestionarului vom folosi notiunea de "minor neinsotit" care este consacrat' de catre legislatia romana, cu precizarea ca se refera la aceeasi categorie de minori ca si termenul "copil separat".
b) Copiii cu frati mai mari sunt considerati copii separati?
Legea romană nu are prevederi exprese in acest sens. In practica, ei nu sunt considerati minori neinsotiti, fratele major fiind asimilat reprezentantului legal. Fratii minori sunt asistati de fratele major pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat, in toate etapele.
c) In ce masură este in conformitate cu GBP?
Avand in vedere ca in practica este utilizata definitia GBP, ea este conforma de facto.
d) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Este necesara definirea expresa, de catre lege, a termenului de “minor neînsotit”.
1. ACCESUL PE TERITORIUL ROMANIEI (GBP: C1) .
1.a) Descrieti legea si politica relevanta.
LEGI: - Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania;
Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei;
Convenţia ONU privind Drepturile Copilului, din 1989, ratificata prin Legea nr. 18/1990;
Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor.
Ordonanta Guvernului Romaniei nr.102/2000
Aceasta ordonanţa stabileşte regimul general al acordarii statutului de refugiat si a altor forme de protectie, conditiile in care se acorda statutul de refugiat, motivele, procedura, drepturile si obligatiile solicitantilor de azil si/ sau a celor care au beneficiat de o alta forma de protectie. Ordonanta preia, cu imbunătatiri semnificative, prevederile Conventiei din 1951 privind statutul refugiatilor.
Legea 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei
Documentul stabileste organizarea punctelor de control al frontierei, personalul şi modul de functionare, precum si faptele care constituie contraventii in domeniu.
Potrivit legislatiei romane, cererea unui solicitant de azil, depusa intr-un punct de trecere al frontierei, este inaintata de indata Oficiului National pentru Refugiati, care o analizeaza si pronunta o hotarare in termen de 2 zile de la primirea cererii. Solutia data cererii poate fi:
a) acordarea statutului de refugiat sau a altei forme de protectie umanitara, impreuna cu dreptul de a intra pe teritoriul Romaniei; b) acordarea accesului la teritoriu si la procedura ordinara de solutionare a cererii, daca motivele invocate necesita o documentare suplimentara sau c) respingerea cererii. Pana la primirea dreptului de a intra pe teritoriul Romaniei, solicitantul de azil va ramâne in zona de tranzit, pentru o perioada de cel mult 20 de zile. Daca in 20 de zile nu s-a luat nici o decizie cu privire la cererea sa, i se permite accesul in teritoriu.
In temeiul legii, minorului neinsotit i se poate acorda, in cel mai scurt timp, accesul pe teritoriul Romaniei si la procedura ordinara de solutionare a cererii de azil, in vederea unei documentari suplimentare.
Nu exista prevederi care sa excluda posibilitatea retrimiterii minorilor neînsotiti intr-o tara terta sigura, pe care au tranzitat-o anterior si a cărei protectie le-a fost oferita sau au avut ocazia sa o ceara. Cererea de azil poate fi insa solutionata pe teritoriul Romaniei daca exista acordul minorului in acest sens, acord exprimat in prezenta unui reprezentant legal.
Practica:
In practica, nu au existat minori neinsotiti care sa solicite statutul de refugiat la frontiera. Autoritatile, prin reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati, apreciaza ca minorii neinsotiti sunt exceptati de la procedura accelerata sau de frontiera, avand acces direct la procedura ordinara, si in consecinta acces imediat la teritoriu, prevederile referitoare la cele 20 de zile nefiind luate in calcul.
1.b) In ce masura este conform cu GBP?
Este conform. Accesul ilegal pe teritoriul Romaniei, efectuat in anumite conditii, poate constitui contraventie si chiar infractiune, sanctionandu-se cu amendă sau, respectiv, cu inchisoare. Dar, in respectarea Art. 31 din Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor, expres mentionate si in legislatia interna (Art. 35 din Ordonanta de Urgenta nr.102/2000), sanctiuni penale sau contraventionale nu vor fi aplicate persoanelor care, venind direct dintr-un teritoriu in care viata sau libertatea lor erau amenintate, intra sau se gasesc pe teritoriul Romaniei fara autorizatie, daca se prezinta fara intarziere la autoritati si arata motive rezonabile pentru intrarea sau prezenta lor ilegală si solicita statutul de refugiat.
Minorul neinsotit are acces la procedura normala, i se acorda accesul imediat la teritoriu, i se garanteaza dreptul de a nu fi returnat si nu este supus unui interviu detaliat la frontiera.
1.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
In concordanta cu practica, se impune introducerea expresa in textul de lege a precizarii conform careia accesul la teritoriu sa fie asigurat de indata ce solicitantul a fost identificat ca minor neinsotit.
1.d) Indicati daca tara dv. are prevederi legale prin care se stabileste raspunderea transportatorului, sanctionand companiile de transport aerian, naval sau rutier care aduc in Romania persoane fara documentele necesare. Se aplica in cazul copiilor si tinerilor care nu au implinit incă 18 ani?
Potrivit legislatiei romane in astfel de cazuri raspunderea transportatorului este angajata. In practica, autoritatile nu s-au confruntat cu astfel de cazuri intrucat rutele celor ajunsi ilegal pe teritoriul Romaniei au fost exclusiv terestre.
1. TRAFICUL CU COPII REFUGIATI (GBP: C 1.2)
1.e) Aveti cunostinta de traficul de copii in scopul exploatarii in tara dv. ? Daca da, dati exemple precizand daca este posibil tara de origine sd natura traficului. Va rugam sa dati exemple de copii care au calatorit pe rute folosite de catre traficanti in vederea solicitarii de azil.
Autoritatile nu au cunostintă de nici o filiera care sa se ocupe de traficul de copii in vederea exploatarii. Este adevarat insa ca, in majoritatea cazurilor, copiii separati au intrat in tara cu ajutorul calauzelor clandestine, parcurgand rute care trec prin fostul spatiu sovietic, in drum spre tarile Europei Occidentale. In acest caz, trebuie efectuata o analiza atenta a respectivului fenomen, prin consultarea organelor competente care se ocupa cu prevenirea si combaterea acestuia.
1.f) S-au luat masuri de catre stat pentru a combate traficul de copii?
Nu a fost cazul.
2. IDENTIFICAREA (GBP: C2)
2.a) Descrieti legea si politica relevanta.
Legea 25/1969 privind regimul strainilor, stabileste ca identificarea se face pe baza actelor de stare civila sau a documentelor doveditoare eliberate de o autoritate straina competenta.
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000 prevede ca solicitantul de azil, indiferent de varsta, este obligat sa se supuna fotografierii si amprentarii si sa furnizeze informatii complete si reale cu privire la persoana sa.
Practica:
De multe ori, pot exista dificultati in identificarea copiilor separati. In majoritatea cazurilor nu exista nici un act de identitate, sau actele existente, original sau copie, pot fi false sau cel putin de o autenticitate suspecta. Se accepta in general declaratia copilului cu privire la identitatea si statutul sau, urmand ca ulterior sa se culeaga informatii in legatura cu acesta. In momentul in care se constata prezenta unui minor neinsotit, se iau masurile necesare pentru protectia sa. In prezent, se procedeaza la efectuarea unei expertize medicale in vederea stabilirii varstei reale cat mai curând posibil după inaintarea cererii de azil, in cazul in care exista dubii cu privire la aceasta.
2.b) Este conform GBP?
Da, deoarece procedura de identificare se bazeaza pe principiile promovate de GBP (identitate declarata, culegere de informatii etc.).
2.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Nu sunt necesare schimbari.
3.NUMIREA UNUI REPREZENTANT LEGAL SAU A UNUI CONSILIER (GBP: C3)
3. a) Este numit un reprezentant legal sau un consilier?
Stabilirea calitatii de minor neinsotit atrage dupa sine declansarea imediata a procedurii de numire a unui tutore, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 102/2000 si a Codului Familiei. Pana la numirea lui, procedura de solutionare a cererii de azil se suspenda, Oficiul National pentru Refugiati acordandu-i minorului protectia necesara.
3.b) Care este rolul sau?
Tutorele se numeste in vederea ocrotirii persoanei care nu a implinit inca varsta de 18 ani si care este considerata a nu avea discernamantul necesar pentru a incheia acte juridice in nume propriu. Tutorele este, deci, cel care sustine interesele minorului atat in timpul solutionarii cererii de azil, cat si după acordarea statutului de refugiat sau a altei forme de protectie umanitara. El trebuie numit de catre Autoritatea Tutelara din cadrul primariei localitatii/sectorului in a carei raza teritoriala isi are resedinta minorul. Potrivit legii, tutorele are aceleasi drepturi si obligatii ca si parintii naturali, pe care le poate exercita numai in interesul minorului, pana cand acesta ajunge la majorat. In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 102/2000, pe parcursul procedurii, pentru minorul ce a depasit varsta de 14 ani, prezenta tutorelui la intervievarea acestuia exista ca posibilitate, nu ca si obligativitate. Tinand cont, insa, de principiul fundamental consacrat de Codul Familiei in materie, prezenta tutorelui la intervievarea minorului este obligatorie.
3.c) Cat de curand sunt numiti tutorii?
Procedura de numire a unui tutore se desfasoara in regim de urgenta, avandu-se in vedere scopul. In practica, o atare procedura pentru minorii neinsotiti care solicita azil dureaza 2 – 3 zile, in functie de relatia dintre Autoritatea Tutelara si ONG-uri, cele doua structuri care, in prezent, sunt implicate direct in numirea tutorilor.
3.d) Ce pregatire au tutorii?
Pentru tutore legea nu cere o anumita calificare. Se au in vedere: cetatenia, care trebuie sa fie romana, si calitati de ordin moral. In practica, tutorii sunt consilieri sociali, consilieri juridici, sau, in general, persoane care lucreaza in domeniul protectiei drepturilor copilului.
3.e) Este conform GBP?
Da, este conform intrucat tutorii au drepturile si obligatiile unui parinte; responsabilitatile acestora se intind pana la majoratul copilului.
3.f) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
In prezent, numirea tutorilor se realizeaza de catre Autoritatea Tutelara din cadrul primariei localitatii/ sectorului in a carei raza teritoriala isi are resedinta minorul, tutorii fiind selectionaţi din randul personalului ONG-urilor care se ocupa de refugiati. Asistenta juridica, asistenţa sociala este acordata de catre ONG-uri, cu sprijinul financiar al Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiaţi. Se impune implicarea directa a statului in organizarea unui sistem permanent, facil, de numire a tutorilor.
4. INREGISTRARE SI DOCUMENTARE (GBP: C4)
4.a) Legislatie: - Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000;
- Legea nr. 25/1969 privind regimul strainilor;
- Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei.
Legea nu contine prevederi speciale referitoare la procedura aplicabila minorilor neinsotiti. Dupa acordarea accesului la teritoriu, orice persoana care solicita statutul de refugiat este luata in evidenta la Oficiul National pentru Refugiati si primeste o legitimatie de sedere temporara.
Practica:
In practica, intervievarile preliminare sunt sumare, cu respectarea principiilor GBP. Ele se desfasoară intr-o maniera prieteneasca. Este aplicat şi twin-track-ul.
4.b) Este conform GBP?
Da, partial. In aceasta etapa interviurile sunt limitate la aflarea unor informatii minime privind identitatea copiilor. Carenta consta in faptul ca cei care intervieveaza minorii neinsotiti nu au, de cele mai multe ori, pregatirea si experienta corespunzatoare, aceasta datorita unei practici modeste in domeniu.
4.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Este necesara luarea de masuri privind pregatirea de specialitate a ofiterilor care conduc interviul.
5. STABILIREA VARSTEI (GBP: C5)
5.a) Legislatia: In dreptul intern nu exista prevederi speciale in acest sens. Sunt aplicabile prevederile Conventiei ONU privind Drepturile Copilului, din 1989, ratificata prin legea 18/1990, şi ale Conventiei din 1951 privind statutul refugiatilor. Potrivit Constitutiei Romaniei din 1991, tratatele internationale ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Stabilirea varstei se face pe baza declaratiei minorului, mai ales in cazul in care nu exista documente doveditoare.
Practica:
Recent s-a inceput colaborarea cu Institutul de Medicina Legala “Mina Minovici” pentru efectuarea unor expertize in vederea stabilirii varstei, pentru cazurile in care nu exista documente valabile si exista suspiciuni ca declaratia privind varsta mai mica de 18 ani a solicitantului de azil nu ar fi conforma cu realitatea. Expertiza este efectuata de catre un medic antropolog si se bazeaza in exclusivitate pe evaluare fizică. Marja de eroare instituita de Institutul de Medicina Legala si acceptata de autoritati pentru acest tip de expertize este de 1 an. Practica recenta este in sensul stabilirii minoritatii pe cale de expertiza medico-legala, tutorele fiind numit abia dupa confirmarea pe aceasta cale a declaratiei privind varsta solicitantului de azil.
5.b) Este conform GBP?
Avand in vedere practica recenta, nu este conform GBP, din urmatoarele considerente: minorii neinsotiti supusi expertizei nu au fost informati in prealabil cu privire la natura examenului la care au fost supusi, la concluziile si la urmarile acestuia, nu au fost asistati de tutore, expertiza nu a fost efectuata de un medic pediatru, marja de eroare este numai de 1 an de zile.
5.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Se urmareşte elaborarea unui Ghid de practica in materie, care sa asigure respectarea demnitatii umane si sa previna traumatizarea copilului – subiect al unei astfel de expertize; informarea minorului neinsotit cu privire la natura controlului medical la care va fi supus; acceptarea unei marje de eroare in materie, de 2-3 ani.
6. DETENTIA
6.a) Legislatie:
Conventia ONU privind Drepturile Copilului, din 1989, ratificata prin Legea nr. 18/1990;
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000.
Nu exista prevederi referitoare la masura detentiei pentru minorii neinsotiti. Solicitantilor de azil li se poate limita sau condiţiona temporar dreptul la libera circulatie, sau impune obligatia de a ramane in zona de tranzit pe o durata de maximum 20 de zile pană la primirea accesului in teritoriu. Potrivit prevederilor legii romane aceste masuri nu sunt considerate ca fiind detentie.
In cazul minorilor, masura referitoare la perioada de 20 de zile nu este aplicata.
Practica:
Pana ii prezent nu au existat cazuri de detentie a minorilor neinsotiti care au solicitat statutul de refugiat si nici de retinere a lor in zona de tranzit sau in centre inchise.
6.b) Este conform GBP?
Da, este conform, intrucat minorii neînsotiti nu sunt privati de libertate din motive legate de statutul lor de imigrant.
6.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Nu sunt necesare schimbari.
7.DREPTUL DE A PARTICIPA (GBP: C7)
7.a) Legislaţie: - Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000;
Codul Familiei;
Conventia ONU privind Drepturile Copilului, din 1989.
Minorii neinsotiti beneficiaza de asistenaa unui tutore pe tot parcursul procedurii de solutionare a cererii de azil, tutore care supravegheaza realizarea intereselor copilului. Ei au dreptul la un interpret. In plus, minorul mai mare de 14 ani, asistat de tutore, poate depune personal cererea de azil, poate indeplini singur actele procedurale si poate face singur plangere impotriva unei eventuale hotarari nesatisfacatoare. El poate beneficia, la cerere, de asistenta unui consilier, juridic sau social, desemnat de catre o organizatie neguvernamentala, sau de cea a unui avocat.
Practica:
Nu au existat situatii de intervievare a minorilor neinsotiti in zona de frontiera.
Au existat cazuri in care etapa intervievarii minorului neinsoţit de catre funcţionarul însarcinat cu solutionarea cererii de azil s-a desfasurat fara participarea tutorelui, acesta fiind numit ulterior.
7.b) Este conform GBP?
Este conform, datorita dialogului ulterior dintre instantele judecatoresti, autoritati, ONG-uri si UNHCR care a condus la imbunatatirea practicii.
7.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Nu sunt necesare schimbari. Se urmareşte devoltarea unui sistem de instruire a ofiterilor coordonatori ai interviului, in tehnici de intervievare a copiilor.
8. IDENTIFICAREA FAMILIEI si 9. REÎNTREGIREA FAMILIEI (GBP: C8 si C9)
8.a) si 9.a) Nu exista legislatie interna relevanta. Sunt aplicabile prevederile Conventiei ONU privind Drepturile Copilului din 1989.
Practica:
Se urmeaza indicatiile Manualului UNHCR. Se incearca identificarea si, implicit, reintregirea familiilor minorilor neinsotiti ajunsi pe teritoriul Romaniei prin intermediul datelor furnizate de acesta in legatura cu familia sa si a locului in care aceasta se afla.
Nu au existat cazuri de identificare/reunificare cu familia a minorilor neinsotiti recunoscuti ca refugiati datorita situatiei speciale a acestora si a tarilor de origine (Afganistan, Siera Leone, Bangladesh).
8.b) si 9.b) Este conform GBP?
Nu este conform GBP.
8.c) si 9.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Exista un curent de opinie conform caruia reunificarea familiei ar trebui incurajata in functie de interesul superior al copilului, pe teritoriul unei terte tari sigure, alaturi de parintii sai. Pentru eficientizare, acest curent se impune a fi exprimat in texte de lege care sa guverneze practica in domeniu.
10. STATUTUL INTERIMAR (GBP: C10)
10.a) Ingrijirea
Legislatie:
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000 privind statutul refugiatilor;
Codul Familiei.
Conform legislatiei romane in vigoare, pe perioada soluţionarii cererii de azil, solicitantul care a depus cererea de azil intr-un punct de trecere a frontierei, indiferent de varsta, este obligat sa ramană in centre speciale din zona de tranzit, maximum 20 de zile. In acest interval, ingrijirea acestora revine Oficiului National pentru Refugiati si, acolo unde este cazul, companiei transportatoare. Totodata, minorii neinsotiti pot beneficia de asistenta sociala din partea ONG-urilor romanesti si straine. Dupa accesul in teritoriu, Oficiul National pentru Refugiati ii acorda solicitantului de azil o sumă de bani pentru masa si cazare, sau ii poate asigura cazarea intr-un centru de primire si cazare. Solicitantii care depun cererea in teritoriu beneficiaza de masa, cazare, asistenta medicala primara si de urgenta din partea Oficiului National pentru Refugiati. Minorilor neinsotiti li se va numi un tutore, conform Codului Roman al Familiei.
Practica:
Din momentul depunerii cererii de azil, minorul locuieste intr-un centru deschis de primire a solicitantilor de azil, alaturi de persoane de aceeasi nationalitate, unde are acces la servicii oferite de autoritatile romane in colaborare cu organizatii neguvernamentale (camera copilului, asistenta psihologica etc.), fiind asistat de tutore.
10.b) Este conform GBP?
Este conform de principiu, intrucat autoritatile statului cu atributii in domeniul ocrotirii copilului nu sunt implicate in ingrijirea minorilor neinsotiti cu exceptia Ministerului de Interne prin Oficiul National pentru Refugiati.
10.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Da, se impune perfectionarea masurilor luate in vederea dezvoltarii unui cadru de ingrijire a minorului neinsoţit care sa confere copilului aflat in aceasta situatie siguranta, protectie si o evaluare exacta a nevoilor lor culturale, lingvistice si religioase.
Sanatatea
10.d) Legislatie:
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000;
Legea nr. 145/1997privind asigurarile sociale de sanatate.
Conform legii, minorii neinsotiti solicitanti de azil beneficiaza de asistenta medicala gratuita.
Practica:
In centrele de primire si cazare exista cabinete medicale incadrate cu personal de specialitate. Alte servicii medicale decat cele primare si de urgenta sunt suportate financiar de catre organizatii neguvernamentale, cu finantare UNHCR.
10.e) Este conform GBP?
Este conform, deoarece minorii neinsotiti au acces la orice forma de asistenta medicala.
10.f) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Nu sunt necesare schimbari.
Educatie
10.g) Legislatie:
Constitutia României;
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
Conventia ONU privind Drepturile Copilului din 1989;
Legea învatamantului nr. 84/1995.
Practica:
Minorul neinsotit frecventeaza cursurile unei clase speciale pentru invatarea limbii romane, clasa care functioneaza cu avizul autoritatilor, sub indrumarea unui profesor platit de catre ONG-uri, cu finantare UNHCR. Ulterior, minorul neinsotit este integrat in sistemul de invatamant primar sau gimnazial, dupa caz, in baza unor testari de echivalare.
10.h) Este conform GBP?
Este partial conform. Exceptia consta in faptul ca predarea in limba materna nu este posibila dat fiind numarul mic de copii din comunitate si tarile de origine.
10.i) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Se impun masuri prin care statul roman sa se implice direct in asigurarea anului pregatitor pentru copiii aflati in aceasta situatie, inainte de integrarea lor in sistemul national de invatamant.
11.ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT (GBP: C11)
Accesul la procedura (GBP: 11.1)
11. a) Legislatie:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
Conventia privind Drepturile Copilului, din 1989.
Conform legislatiei romane, procedura de azil se poate desfsura intr-una din urmatoarele forme: procedura de frontiera, procedura accelerata, procedura ordinara.
Procedura de frontiera se aplica solicitantilor de azil care depun cererea intr-un punct de trecere a frontierei. Cererea este inaintata de indata Oficiului National pentru Refugiati, care o analizeaza si pronunta o hotarare in termen de 2 zile de la primirea cererii. Solutia data cererii poate fi: a) acordarea statutului de refugiat sau a altei forme de protectie umanitara, împreuna cu dreptul de a intra in Romania, b) acordarea accesului la teritoriu si la procedura ordinara de solutionare a cererii, daca motivele invocate necesita o documentare suplimentara sau c) respingerea cererii. Pana la primirea dreptului de a intra pe teritoriul Romaniei, solicitantul de azil va ramane in zona de tranzit, pentru o perioada de cel mult 20 de zile, timp in care autoritatile sunt obligate sa solutioneze cererea de azil. Se are in vedere inclusiv calea de atac in cazul in care hotararea il nemulţumeşte pe solicitant. Procedura accelerata presupune termene mai scurte si se aplica in cazul cererilor considerate ca evident nefondate, sau care apartin persoanelor ce provin dintr-o tară unde, in general, nu exista risc serios de persecutie. Procedura ordinara reprezinta procedura conform careia cererile de acordare a statutului de refugiat, depuse in alta parte decat punctele de trecere a frontierei, sunt inregistrate la Oficiul National pentru Refugiati, urmand a fi solutionate de catre un functionar specializat din cadrul Oficiului intr-un interval de cel mult 60 de zile de la inregistrare.
Cererea minorului neinsotit poate fi procesata in procedura ordinara sau in procedura de frontiera. Legea prevede expres imposibilitatea soluţionarii cererii acestuia in procedura accelerata. El va fi exceptat si de la procedura de frontiera, primind imediat accesul la teritoriu si la procedura ordinara.
Pentru toti solicitantii de azil, deci inclusiv pentru minorii neinsotiti, legea prevede acordarea temporara a statutului de protejat umanitar persoanelor care provin din zone de conflict.
11.b) Este conform GBP?
Este partial conform. Desi legea nu face distinctie, de facto, procedura de frontiera presupune termene scurte de solutionare a cererii avandu-se in vedere termenul de stationare de 20 de zile, aspect ce duce la similitudini cu procedura accelerata. Intrucat este prevazut expres ca minorului neinsotit nu i se poate aplica procedura accelerata, din economia legii reiese ca, in final, cererea unui asemenea solicitant de azil nu poate fi solutionata decat in urma analizarii sale in procedura ordinara. In plus, exista si posibilitatea permiterii accesului in teritoriu si la procedura ordinara de solutionare a cererii de azil pe considerentul ca este necesara o documentare suplimentara.
11.c) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Se impune introducerea in normele metodologice de aplicare a legii cu privire la acordarea statutului de refugiat sau a altei forme de protectie umanitară prevederi exprese care sa interpreteze, pe larg, procedura de frontiera si care sa sublinieze caracterul accelerat al acesteia, exceptandu-l, pe cale de consecinta, pe minorul neinsoţit de la acest tip de procedura.
Reprezentarea legala (GBP: C11.2)
11.d) Legislatie:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
Conform legii orice strain care solicita acordarea statutului de refugiat are dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat pe intreaga durata a procedurii de solutionare a cererii sale.
Practica relevantă:
In prezent, exista posibilitatea asigurarii asistentei unui avocat cu finantare a ONG-urilor sau UNHCR, in cazul in care solicitantul de azil nu are mijloacele financiare necesare, si in anumite conditii; pentru procedura in faţa instantei judecătoresti, conform legii romane, asistenta juridica se poate asigura, la cerere, din oficiu, de catre stat.
11.e) Este conform GBP?
Nu este conform, deoarece minorul neinsotit nu beneficiaza de asistenta gratuita a unui avocat in toate etapele procedurii de azil, ci numai in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care acesta face recurs impotriva hotararii data de Oficiul National pentru Refugiati. Avocatul numit din oficiu nu are specializarea mentionata de catre GBP.
11.f) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Intrucat, in prezent, apelarea la serviciile unui avocat este la latitudinea solicitantului, se considera necesara generalizarea principiului conform caruia asigurarea din oficiu a unui avocat sa fie norma imperativa in cazul minorilor neinsotiti.
Garantii procedurale minime (GBP: C11.3)
11.g) Legislatie:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000.
In procedura ordinara, cererile de acordare a statutului de refugiat se analizeaza de catre un functionar specializat al Oficiului National pentru Refugiati, anume desemnat, numit printr-un ordin al Ministrului de Interne, si care emite o hotarare definitiva, motivata, de admitere sau respingere a cererii, care este executorie de drept. Impotriva hotararii negative a acestui functionar se poate face plangere in termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare, la judecătoria in a carei raza teritoriala isi are sediul Oficiul National pentru Refugiati sau in a carei raza teritoriala isi are resedinta contestatarul. Judecatoria este o institutie care intruneşte criteriile GBP referitor la necesitatea unei “autoritati judecatoresti independente”. Instanta se pronunta in termen de 30 de zile prin hotarare motivata, participarea procurorului la sedinte fiind obligatorie. Impotriva hotararii instantei se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare (pentru cei prezenti) sau comunicare (pentru cei lipsa). Recursul se judeca in termen de 30 de zile de la inregistrarea lui, hotararea pronuntată in recurs fiind definitiva şi irevocabila, ceea ce inseamnă ca nu mai poate fi atacata. Dar, in anumite conditii, se poate face o noua cerere de acordare a statutului de refugiat.
In procedura de frontiera, termenele de solutionare a cererii si, respectiv, de recurs, vor fi mai scurte. Cererile minorilor neinsotiti sunt, insa, exceptate de la aceasta procedura.
11.h) Este conform GBP?
In practica, da. Cu toate ca nu exista prevederi exprese privind prioritatea care ar trebui data cererilor minorilor neinsotiti, aceasta li se acorda în fapt.
11.i) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Este necesara includerea expresa in textul de lege a prevederii conform careia cererile minorilor neinsotiti sunt exceptate de la procedura de frontiera. Această prevedere este cuprinsa in normele metodologice privind aplicarea Ordonantei de urgenţă 102/2000, care urmeaza a fi adoptate prin hotarare de guvern.
Evaluare individuala (GBP: C11.4)
11.j) Legislatie:
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania nu are dispozitii speciale in acest sens.
Practica:
Evaluarea psihologica se efectueaza de catre un psiholog al Organizaţiei “Salvati Copiii” si este comunicata autoritatilor implicate in procedura de determinare a statutului de refugiat.
11.k) Este conform GBP?
Da, este conform.
11.l) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Nu sunt necesare schimbari.
Interviul (GBP: C11.5)
11.m) Legislatie:
Ordonanţa Guvernului României nr. 102/2000.
Orice solicitant de azil are dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat, de a fi consiliat si asistat, la cerere, de un reprezentant al unei organizatii neguvernamentale romane sau straine, in orice faza a procedurii de acordare a statutului de refugiat. El beneficiaza, pe tot parcursul procedurii, de interpret.
Practica:
Interviul este condus intr-o manieră prieteneasca de catre reprezentantul Oficiului National pentru Refugiati. In aceasta etapa a procedurii, minorul neinsotit este asistat de tutore.
11.n) Este conform GBP?
Este partial conform. Interviul se desfasoara intr-o atmosfera calma, cu pauze, intr-o maniera binevoitoare. Datorita practicii reduse in domeniu, ofiterul intervievant nu are pregatire speciala sau experienta in munca cu copiii. In aceasta etapa nu este obligatorie prezenta unui avocat.
11.o) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Este necesara realizarea unui sistem de instruire in domeniu a ofiterilor conducatori de interviuri si introducerea de norme exprese cu privire la obligativitatea participarii avocatului in aceasta etapa a procedurii.
Criterii de decizie (GBP: C11.6)
11.p) Legislatie:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000.
Legea nu prevede nici o diferenta de apreciere intre copil si adult, acestea rămanand la latitudinea functionarilor Oficiului National pentru Refugiati. Nu exista prevederi speciale pentru minorii neinsotiti, in acest sens. Statutul de refugiat se acorda persoanei care dovedeste ca, datorita unei temeri bine intemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, se afla in afara tarii sale de origine si care nu poate primi sau, datorita acestei temeri, nu doreste protectia acestei tări.
Practica:
In practica, se respecta indicatiile cuprinse in Manualul UNHCR.
11.q) Este conform GBP?
Da, este conform.
11.r) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Deşi practica este conforma, legislatia trebuie completata cu prevederi care sa instituie un cadru general de intervievare a minorilor neinsotiti; este necesara organizarea de cursuri de pregatire specifica pentru ofiterii implicati in activitatea de intervievare a minorilor neinsotiti.
Tinerii care devin adulti in timpul procedurii de azil (GBP: C11.7)
11.s) Legislatie:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
Codul Familiei.
Singura modificare fata de situatia prezentata mai sus este aceea ca tinerii care devin adulti in timpul procedurii de azil nu mai au nevoie de tutore.
Practica:
Nu exista inca o practica relevanta in materie.
11.t) Este conform GBP?
Este conform. Practica nu a reliefat cazuri in care procedura de solutionare a cererii de azil a unui minor neinsotit sa fie prelungita in mod nejustificat, astfel incat acesta sa ajunga la majorat.
11.u) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Intrucat nu exista inca o practica relevanta in materie, nu putem sugera schimbari.
12.SOLUTII DE DURATA (GBP: C12)
Ramanerea in tara gazda (GBP: 12.1)
Temeiuri legale (GBP: C12.1.1)
12.a) Legislatie relevanta:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000.
Legea romana prevede ca, pe langa statutul de refugiat, in cazul in care nu sunt implinite conditiile cerute de lege, se poate acorda “protectia umanitara conditionata”, daca persoana respectiva dovedeste ca in tara sa de origine a savarsit fapte pentru care risca o condamnare la pedeapsa cu moartea (cu conditia ca legea tării sale sa prevada pedeapsa cu moartea si ca aceasta pedeapsa sa-i fie aplicabila), sau ca risca sa fie supus la tortura sau la pedepse inumane ori degradante, sau ca din cauza apartenentei sale la o categorie defavorizata de persoane poate fi expus la pericole de natura sa-i aduca atingere vietii, integritătii corporale sau libertatii sale. Se mai poate acorda si “protectia umanitara temporara” persoanelor care provin din zone de conflict armat.
In cazul in care minorului neinsotit nu i se acorda statutul de refugiat sau alta forma de protectie umanitara si returnarea in tara de origine nu este posibila, acesta primeste un drept temporar de sedere in Romania, timp in care este supus regimului general al strainilor.
In practica, nu au existat cazuri de minori neinsotiti respinsi definitiv. In general, se acorda statutul de refugiat.
12.b) Este conform GBP?
Este conform, intrucat decizia luata are in vedere interesul superior al copilului.
12.c) Sunt necesare schimbari? Vizează principiile de baza?
Nu sunt necesare schimbari.
Reintregirea familiei in tara gazda (GBP: 12.1.2)
12.d)Legislatie relevantă:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
Conventia privind Drepturile Copilului (art. 22).
Legea romană prevede ca statutul de refugiat sau alta forma de protectie umanitara se acorda, la cerere, si sotiei/sotului si copiilor minori, aplicandu-se, deci, cazului in care unul din parinti cere sau a obtinut deja statutul de refugiat. Nu este precizat cazul in care copilul are statutul de refugiat si parintii sai il solicită si ei, ulterior. S-ar putea invoca aceeasi ratiune (unitatea familiei, care trebuie sa primeze), la baza careia stau prevederile Conventiei privind Drepturile Copilului. Concluzia ar fi ca se urmeaza procedura normala de acordare a azilului.
Practica relevanta:
Se urmeaza procedura obisnuita de acordare a azilului sau a altei forme de protectie umanitara. In cazul in care parintii sunt identificati si solicita azil in Romania, ei vor beneficia, in cazul in care nu primesc statutul de refugiat sau alta forma de protecţie umanitara, dreptul de sedere temporara pe teritoriul Romaniei.
12.e) Este conform GBP?
Este conform.
12.f) Sunt necesare schimbari? Vizează principiile de baza?
Introducerea in textul de lege a unor prevederi care sa garanteze primirea statutului de refugiat sau a altei forme de protectie umanitara de catre familia minorului neinsotit in baza unei cereri motivate.
Integrarea (GBP: C12.1.3)
12.g) Legislatie relevanta:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
OUG 26/1997;
Legea Invaţamantului 84/1995;
Codul Familiei;
Legea privind alocatile de stat pentru copii;
Legea nr. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate;
Hotararea Guvernului Romaniei nr.217/1998 cu privire la conditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist;
Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor.
OG 102/2000 prevede ca minorii neinsotiti, care au primit statutul de refugiat sau pe cel de protejat umanitar conditionat sau temporar, beneficiaza de aceeasi protectie oferita, in conditiile legii, minorilor romani aflati in dificultate, protectie stabilita prin Ordonanta de Urgentă a Guvernului Romaniei nr. 26/1997.
Aceasta inseamna ca, daca inca nu li s-a numit un tutore, respectiv un reprezentant legal, ei pot fi incredintati spre crestere si ocrotire unei persoane sau familii, inrudite sau nu cu ei, care prezinta conditiile materiale si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a copilului. In cazul in care nu pot fi identificate astfel de persoane, minorul va fi incredintat unei institutii publice sau unei organizatii neguvernamentale, cu caracter provizoriu, intrucat politica in domeniul protectiei copilului este orientata pe principiul dezinstitutionalizarii.
Pentru fiecare copil incredintat se acorda o alocatie lunara. In plus, daca persoana sau unul din sotii caruia i-a fost încredintat minorul a obtinut statutul de asistent maternal profesionist, el va primi o indemnizatie lunara echivalenta cu salariul brut lunar a unui asistent social cu pregatire medie, cu conditia sa nu fie vorba de o ruda a copilului pana la gradul IV inclusiv. Statutul de asistent maternal profesionist ar putea fi obtinut si de catre persoane sau familii care au deja statutul de refugiat.
Colectivitatile locale sunt cele care se implica in luarea masurilor de ocrotire a copilului, prin Comisia pentru protectia copilului, organism care decide aplicarea masurii de protectie, si care functioneaza in subordinea Consiliului judetean si prin Directia pentru protectia drepturilor copilului, serviciu public de specialitate, aflat in subordinea aceluiasi consiliu. Minorii vor avea domiciliul legal la persoanele sau institutiile carora le-au fost dati in ingrijire sau plasament. In alegerea oricarei din aceste masuri, se va tine seama de necesitatea unei continuitati rationale in educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala sau lingvistica (Art.7 pct. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 26/1997).
In practica, minorii refugiati locuiesc in centrele de primire si cazare, si sunt asistati de un tutore, ceea ce exclude interventia Directiei pentru Protectia Copilului.
In cazul in care li s-a numit un tutore, acesta are toate drepturile si obligaţiile unui parinte. In practica, insa, este greu de selectionat un tutore si de asigurat continuitatea activitătii sale. De aceea, in prezent, ca soluţie temporara, acestia sunt numiti din rândul personalului ONG-urilor care asista refugiatii.
Conform legii, copiii care au primit statutul de refugiat sau alta forma de protectie pot urma invaţamantul primar si pe cel gimnazial gratuit, in conditiile stabilite de lege pentru cetatenii romani (Art. 23 h) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000), fara a se distinge daca sunt sau nu minori neinsotiti. Invatamantul se desfasoara in limba romana, in limbile minoritatilor nationale, precum si in limbi de circulaţie internationala. Ei pot beneficia de burse, in conditiile stabilite de legea interna.
Minorii neinsotiti beneficiaza de asistenţa medicala in conditiile mentionate la pct. 10.
Daca nu dispun de alt domiciliu, minorii neinsotiti vor putea fi cazati in centre de primire si cazare fara perceperea vreunei chirii.
12.h) Este conform GBP?
Partial. In ciuda prevederilor legislative, nu exista egalitate perfecta de regim intre minorii refugiati neinsotiti si copiii cetateni romani. Primilor li se refuza accesul la alocatia pentru copii pentru ca nu dispun de un cod numeric personal (o succesiune de cifre, inscrisa in actul de identitate al unui cetatean roman, utila pentru luarea lui in evidenta, si care nu li se poate atribui cetatenilor straini).
12.l) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Se urmareste asigurarea egalitatii de tratament intre copiii refugiati separati si copiii cetateni romani. Se vor lua masuri care sa asigure pastrarea identitatii culturale.
Adoptia (GBP: C12.1.4)
12.j) Legislatie relevanta:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 26/1997 privind minorul in dificultate;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr 25/1997 privind adoptia;
Conventia privind Drepturile Copilului.
Conform legislatiei romane, adoptia minorului neinsotit nu poate fi infaptuita din urmatoarele considerente: pentru adoptie este necesar consimtamantul parintilor naturali, ceea ce, in speta, este imposibil; consimtamantul parintilor poate lipsi in cazul in care acestia sunt decazuti din drepturi, declarati disparuti sau morti, pusi sub interdictie, sau a fost declarat abandonul, proceduri care nu pot fi initiate in cazul minorului neinsotit cu statut de refugiat.
12.k) Este conform GBP?
Practica in domeniu nu exista. Nu este conform intrucat legislatia romana exclude adoptia ca alternativa de integrare a minorului neinsotit refugiat sau care beneficiaza de alta forma de protectie umanitara.
12.l) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Nu putem sugera schimbari.
Identitate si cetatenie (GBP: C12.1.5)
12.m)Legislatie:
Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 25/1997 privind adoptia;
Legea nr. 21/1991 privind cetatenia;
Conventia privind Drepturile Copilului.
Avand in vedere conditiile in care poate fi acordata cetatenia romana, minorul neinsotit refugiat sau care beneficiaza de alta forma de protectie umanitara nu are posibilitatea de a o dobandi: cetatenia romana se poate obtine de catre un minor numai prin adoptia de catre o familie sau de catre un cetatean roman, sau in cazul in care parintii naturali sau adoptivi ai minorului, care nu au cetatenia romană, o solicita, impreună cu acestia; sau dupa implinirea varstei de 18 ani, la cerere.
Legislatia interna nu contine prevederi pentru cazul copilului apatrid. Romania nu a semnat acordurile internationale cu privire la cetatenie si apatridie.
12.n) Este conform GBP?
Nu este conform datorita cadrului general de abordare a problematicii.
12.o) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Se urmareste asigurarea unei protectii speciale pentru copilul apatrid.
Reintregirea familiei si intoarcerea îi tara de origine (GBP: C12.2)
Repatrierea voluntara (GBP: C12.2.1)
12.p) Legislatie:
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;
Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor;
Conventia privind Drepturile Copilului.
Legea interna nu are prevederi speciale referitoare la acest aspect. Ea prevede doar cazurile in care se retrage statutul de refugiat.
Nu exista practica in materie.
12.q) Este conform GBP?
Nu este conform.
12.r) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Este necesara introducerea in textul de lege a conditiilor si procedurilor privind reintoarcerea voluntara, mai ales in cazul minorilor neinsotiti.
Conditii care trebuie indeplinite in vederea repatrierii (GBP: C12.2.2)
12.s)Legislatie:
Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor.
Nu exista lege interna.
Practica: nu exista o practica in materie.
12.t) Este conform GBP?
Intrucat nu exista nici macar practica in materie, se apreciaza ca nu este conform cu GBP, deoarece acesta are in vedere si solutia repatrierii.
12.u) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Seva initia elaborarea unor reglementari a acestei situatii in conformitate cu GBP.
Programe de facilitare a reintegrarii (GBP: C12.2.2)
12.v) Nu exista asemenea programe.
12.w) Este conform GBP?
Nu este conform.
12.x) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Nu exista un cadru de actiune.
Stabilirea intr-o tara terta (GBP: C12.3)
12.y) Legislatie relevantă:
Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor.
Nu exista o practica in domeniu.
12.z) Este conform GBP?
Nu este conform intrucat nu exista practica in materie si nici lege interna care sa guverneze acest domeniu.
12.zz) Sunt necesare schimbari? Vizeaza principiile de baza?
Se impune elaborarea unei strategii in domeniu care sa urmareasca in primul rand ca stabilirea minorului neinsotit sa aiba loc intr-o tara terta sigura.
13. STATISTICI.
Responsabilitatea colectarii acestor date revine Oficiului National pentru Refugiati.
Primul caz de “copil neinsotit” a fost semnalat in Romania in anul 1999, originar din Sierra Leone.
Pana in prezent, au fost inregistrati 55 de minori neinsotiti, provenind din Bangladesh, Afganistan, Pakistan, Sierra Leone şi Somalia.
14. NIVELUL POLITIC – SUPORT PENTRU SCHIMBARE
"Minorii neinsotiti" reprezinta un capitol subsidiar in politica statului roman datorita practicii reduse in materie. Oficiul National pentru Refugiati reprezinta, actualmente, principala autoritate statala cu atributii in domeniu. Isi face simtita prezenta si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie in a carei actuala strategie este cuprinsa si problema minorilor refugiati.
Cele mai implicate structuri in acest domeniu insa, sunt ONG-urile sprijinite in demersurile lor de catre UNHCR.
In lucrul cu minorii neinsotiti refugiati Organizatia “Salvati Copiii – Romania” este in contact permanent cu autoritatile publice, atat la nivel central cat si la nivel local. Dat fiind faptul ca problematica minorilor neinsotiti este noua in Romania, responsabilitatea autoritatilor in ceea ce ii priveste pe acestia nu a fost inca amplu abordata. Noutatea domeniului si practica redusa in materie au stat la baza necunosterii in profunzime a complexitatii aceste problematici, ceea ce a dus la mentinerea unui sistem nu foarte solid de protectie a acestei categorii de refugiati.
Normele legislative aplicabile prezinta carente si, uneori, sunt mult permisive. De asemenea, exista aspecte nereglementate ale problemei.
Se constata insa, o deschidere spre colaborare a tuturor factorilor implicati.
Lobby-ul si campania de informare intreprinse de catre ONG-uri si UNCHR au avut ca rezultat înlaturarea fenomenului de retinere manifestat fata de aceasta categorie de refugiati.
Totodata, se incearca modificarea/completarea cadrului legislativ prin elaborarea de norme metodologice care sa conduca la asigurarea unui cadru de reglementare a problematicii minorilor neinsotiti refugiati in deplina concordanta cu standardele internationale in materie.